Florin Bogardo

Trackimage Playbut Trackname Playbut Trackname
Sa Nu Uitam Trandafirii 02:32 Tools
Să nu uităm trandafirii 02:32 Tools
Frumoaso cu ochi limpezi 04:33 Tools
Sã nu uitãm trandafirii 00:00 Tools
Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii 02:31 Tools
Izvorul noptii 02:12 Tools
Sa nu uitm trandafirii 02:32 Tools
Să Nu Uităm Niciodată Să Iubim Trandafirii 02:32 Tools
Iubirea Cea Mare 03:50 Tools
Dac-as fi ca ei 00:00 Tools
Sa Nu Uitam Sa Iubim Trandafirii 00:00 Tools
Ce simti cind esti indragostit 03:03 Tools
Iertarea 03:57 Tools
Ora Cantecului 03:49 Tools
Doctore 00:00 Tools
Tablouri 03:43 Tools
Ani de liceu 02:50 Tools
  • 2,078
    plays
  • 369
    listners
  • 2078
    top track count

Florin Bogardo (n. 16 august 1942, București — d. 15 august 2009, București) a fost un compozitor și cântăreț român de muzică ușoară. A debutat în calitate de compozitor în anul 1963. Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără „Să nu uităm (să iubim trandafirii)” (compusă în 1968 și cunoscută în interpretarea proprie și în versiunea Mihaelei Mihai), „Tu ești primăvara mea” (1973, mai cunoscută în interpretarea lui Aurelian Andreescu) și „Ani de liceu” (1986, cântată de autor alături de Stela Enache). Începând din 1976, Bogardo a scris și muzică de film. Tatăl lui Florin se numea Oranzo Bogardo și era înscris la baroul din Drăgășani ca avocat. La vârsta de cinci ani, Florin începe să studieze pianul cu profesoara Cici Manta. La vârsta de 17 ani, tânărul deja compune mici lucrări în genuri culte: fantezii și preludii pentru pian, lieduri, coruri, teme cu variațiuni ș.a. Studiază la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secția de compoziție. Profesorii lui sunt: Victor Iușceanu și Dragoș Alexandrescu (teoria muzicii și solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comișel (folclor muzical) și Anatol Vieru (compoziție). În această perioadă, Bogardo scrie lucrări camerale, între care și un cvartet de coarde. Debutează ca autor de muzică ușoară în 1963, la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”: piesa „Cum e oare?”,[3] pe un text de Madeleine Fortunescu, este interpretată în concurs de cântăreața Margareta Pâslaru și obține premiul special al Uniunii Scriitorilor.[4] (Compoziția a fost înregistrată la casa de discuri Electrecord pe discul Melodii din Festivalul Mamaia 1963, număr de catalog EDC 411.) În 1967, Bogardo își începe activitatea de cântăreț, de aici înainte înregistrând multe dintre compozițiile sale în două variante: cea proprie[3] și o alta, cu un solist vocal invitat (Mihaela Mihai, Aurelian Andreescu ș.a.). În 1967, se angajează ca regizor muzical la Radiodifuziunea Română. Un an mai târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Muzicieni precum Mondial și Coral au înregistrat la Radiodifuziune cu Florin Bogardo la pupitru, către sfârșitul anilor șaizeci (discul Romanță fără ecou al formației Mondial a fost înregistrat în secret la Radiodifuziune, într-o noapte).[5] Din 1972, Bogardo încredințează aproape toate noile compoziții soției lui, Stela Enache;[3] cei doi cântă uneori în duet.[6] Compozitorul semnează coloana sonoră a filmului Bunicul și doi delicvenți minori (1976), în regia Mariei Callas-Georgescu. Va mai scrie muzica a șase pelicule, toate regizate de Nicolae Corjos: Alo, aterizează străbunica (1981), Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1987) etc. Muzica filmului Liceenii este de departe cea mai cunoscută coloană sonoră creată de Bogardo: ea însumează piese instrumentale (în care predomină sintetizatorul), înlănțuite prin tehnica leitmotivului, și celebra compoziție „Ani de liceu” (pe versuri de Șașa Georgescu). „Ani de liceu” a devenit cu timpul un veritabil imn al liceenilor români; piesa a fost înregistrată în duet de Bogardo și Stela Enache (după o încercare nereușită a actorilor din film, tinerii Ștefan Bănică jr. și Oana Sârbu). Muzicianul a fost căsătorit cu interpreta Stela Enache. Cei doi au doi copii, un băiat și o fată. Conform mărturisirii soției sale, Bogardo era un om foarte discret și modest, căutând în permanență să se ferească de aparițiile în public.[2] Era botezat în rit catolic. Florin Bogardo a suferit de probleme cardiace timp de mai mulți ani. În august 2009 era internat la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București pentru investigații. În dimineața zilei de 14 august a suferit un atac cerebral, iar în dimineața următoare a murit. i În calitate de compozitor, Bogardo a obținut medalii la numeroase concursuri de muzică ușoară. Read more on Last.fm. User-contributed text is available under the Creative Commons By-SA License; additional terms may apply.